Tratamentul Blefarospasmului

Cuprins:

• 1. Ce este blefarospasmul
• 2. Tipuri de blefarospasm
• 2.1. Blefarospasm primar
• 2.2. Blefarospasm secundar
• 3. Cauze
• 4. Factori de risc
• 5. Simptome
• 6. Diagnostic
• 7. Tratament
• 7.1. Injectarea de neuromodulatori
• 7.2. Tratament oral
• 7.3. Tratament chirurgical

Ce este blefarospasmul

Blefarospasmul benign esential este o conditie medicala, bilaterala, caracterizata prin contractii repetitive ale muschilor protractori ai pleoapei (orbicular, procerus si corugator). Mecanismul se produce datorita unor impulsuri repetate catre nervul facial (in special ramul frontal sau temporal) care va contracta musculatura ochilor si a regiunii dintre sprancene. Acesta apare de obicei între 40 si 60 de ani, afectand mai mult barbatii.

Blefarospasmul benign esential trebuie diferentiat de zbaterea pleoapei care poate să apară în cadrul distoniilor faciale totale (sindromul Meige) sau in cadrul altor boli extrapiramidale care pot sa apară in cazul iritarii oculare sau unor medicatii. Sindromul Meige se manifesta prin contractii involuntare ale celor 3 etaje faciale (frunte, ochi, pometi, buze, gat).

Tipuri de blefarospasm

In functie de factorii care determina zbaterea ochiului, putem diferentia intre doua tipuri de blefarospasm: primar si secundar.

Blefarospasm primar

Blefarospasmul primar este denumit si idiopatic si nu este asociat cu vreo afectiune sau cauza evidenta. In cazul acestuia, se poate apela la un tratament.

Blefarospasm secundar

Blefarospasmul secundar este diferit, in sensul ca acesta apare sub forma unui simptom al unor afectiuni. Se poate manifesta in urma unor boli neurologice sistemice, tumori cerebrale, anevrisme cerebrale, etc.

Cauze

Cauzele blefarospasmului benign esential primar nu sunt cunoscute, de aceea noi il numim ca fiind idiopatic. Exista unele surse care afirma, pe baza unor studii neuroimagistice, ca ar putea aparea din cauza unor disfunctii ale ganglionului bazal si, în unele cazuri, poate fi incriminata impregnarea genetica. Cand vorbim despre blefarospasmul secundar, cauza este reprezentata de afectiunile neurologice sau cerebrale cu care este asociat.

Factori de risc

Factorii de risc implicati in aparitia blefarospasmului pot fi:

• Traumatisme craniene sau faciale;
• Istoric familial;
• Blefarita, sindrom de ochi uscat, inflamatii oculare, iritatie meningeala, sensibilitate la lumina – de obicei acestea produc mai mult un reflex de tipul blefarospasmului, deoarece pacientul are tendinta sa inchida ochii foarte des;
• Medicatie – de obicei cea care se foloseste in tratamentul bolii Parkinson.

Simptome

Fenomenul se caracterizeaza prin clipitul excesiv, care poate debuta doar la un ochi prin miscari mici si reduse ca intensitate. Apoi, poate progresa la ambii ochi, cu contractii frecvente si uneori foarte puternice. In timpul episoadelor severe, pacientul poate sa ajunga sa nu poata deschide ochii decat cu ajutorul degetelor.

In cazurile avansate, se poate ajunge la orbire functionala, din cauza imposibilitatii de a deschide ochii. Aceste fenomene pot avea, uneori, un impact devastator asupra vietii socio-profesionale a pacientilor – imposibilitatea de citi, conduce, scrie etc. Spasmele dispar in timpul somnului si se mai pot reduce atunci cand pacientul se concentrează pe o activitate specifica.

Diagnostic

Diagnosticul se stabileste in urma examenului clinic si, in principiu, este un diagnostic de excludere, eliminandu-se anumite cauze care il pot produce. De obicei, recomandam pacientilor sa faca un RMN sau CT cranian si un examen neurologic. Insa, in peste 90% din cazuri acestea nu vor arata nimic, situatie in care se confirma diagnosticul de blefarospasm benign esential sau sindrom Meige. Pentru a face diferenta intre cazurile primare și cele secundare, intotdeauna incercam sa ne concentram pe istoricul pacientului.

Un aspect extrem de important la examenul clinic este evaluarea pentru apraxia de deschidere a pleoapelor. Pacientul este rugat sa tina ochii inchisi strans cateva secunde si apoi sa ii deschida. Imposibilitatea de a-i deschide se traduce prin apraxie de deschidere a pleoapelor, lucru foarte important in stabilirea tratamentului final. Unii pacienti care au apraxie de deschidere a pleoapelor au un anumit tic pentru a-i ajuta sa deschida ochii (isi maseaza fruntea, isi apasa zona laterala a pleoapelor, deschid gura etc.)

Tratament

Tratamentul blefarospasmului se face in functie de cauza. Daca vorbim de un blefarospasm secundar, trebuie tratata cauza. Insa, de cele mai multe ori, diagnosticul va fi de blefarospasm primar. Inainte de toate, e bine sa luam in calcul variantele conservatoare care vor ajuta tratamentul per se. Acestea pot fi:

• Produse pe baza de lacrimi artificiale – deoarece blefarospasmul poate produce sindrom de ochi uscat care duce, la randul sau, la iritatii oculare si contractii in plus ale pleoapelor;
• Sampoane si sapunuri faciale care nu irita – se pot folosi produsele pentru copii;
• Ochelari de soare extrem de inchisi care sa ajute la reducerea fotosensibilitatii si, astfel, sa mai scada spasmele musculare.

Injectarea de neuromodulatori

Posibilitatile de tratament ale blefarospasmului benign esential sunt, in 90% din cazuri, posibile prin injectarea de neuromodulatori, in doze de cel putin 100 unitati (recomandarea noastră). In doze mai reduse, e posibil sa nu ofere un efect bun si de durata.

Rolul neuromodulatorilor este de a distruge depolarizarea placii neuro-motorii si, astfel, contractia musculaturii sa fie abolita sau redusa semnificativ. Efectul incepe sa apara dupa aproximativ 2-3 zile si isi atinge nivele maxime dupa 7-14 zile. Insa, acesta poate dura in jur de 3-6 luni si va fi necesar sa fie repetat.

Tratamentul cu neuromodulatori poate avea complicatii, dar de obicei acestea sunt minore si se amelioreaza in scurt timp, in special daca acesta este efectuat de un medic cu experienta. Ele pot include echimoze, ptoza pleoapei, ectropion, epifora, diplopie, lagoftalmie sau expunere corneala.

Tratament oral

Tratamentul oral sub forma de relaxanti musculari isi are beneficiul dorit extrem de rar in cazul acestei probleme. Exista unele situatii in care o astfel de solutie poate avea un beneficiu în formele usoare de blefarospasm, prin faptul ca poate prelungi perioada dintre injectarile de neuromodulatori dar, totodata, trebuie cumpanit cu riscurile de efecte secundare pe care aceste tratamente orale le pot aduce.

Tratament chirurgical

Așa cum aminteam mai devreme, este imperios necesar sa se stabileasca daca pacientul prezinta apraxie de deschidere a pleoapei. Dac aceasta este prezenta, tratamentul cu neuromodulatori nu va fi eficient. In aceste cazuri, trebuie luate in considerare variantele de tratament chirurgical.

Tratamentul chirurgical reprezinta operatia prin care se inlatura o portiune cat mai mare de muschi orbicular de la nivelul pleoapei superioare si inferioare. Interventia poarta numele de miomectomie a orbicularului ochiului. Acest gen de operatii este extrem de complex, din cauza duratei ridicate si a posibilitatii pierderilor de sange masive, daca ele nu sunt efectuate de un chirurg cu experienta. In cazul in care exista nemultumiri de ordin estetic, pacientul poate opta si pentru interventii de chirurgie estetica a fetei, ca de exemplu blefaroplastia, procedura de corectie a pleoapelor.

Aproximativ 90% din pacienții cu blefarospasm raspund bine sau foarte bine la tratamentul cu neuromodulatori. Insa, exista si un procent de pacienti care, avand apraxie de deschidere a pleoapelor, necesita tratament chirurgical. Daca si tu te confrunti cu astfel de probleme, vino la clinica Cosmedica sa discutam despre cea mai buna solutie in cazul tau!

Dr.med. Priv. Mihai Chertif
Chirurgie plastică și estetică
Clinica Cosmedica
Baia Mare