O formatiune tumorala cutanata sau subcutanata nu este automat un cancer de piele sau de un cancer al tesuturilor de sub piele. Totusi, este bine ca formatiunile tumorale sunt multe tipuri, unele benigne, absolut inofensive, in timp ce altele sunt periculoase si trebuie indepartate cat mai repede, pentru a nu duce la mestataze.
De aceea, prezentam in acest articol care sunt tipurile de tumori cutanate si subcutanete non-melanice, care se impart in leziuni benigne, premaligne si maligne. Acestea, la randul lor, sa impart in urmatoarele categorii.
Cuprins:
Leziunile pigmentate benigne au de obicei o prezenta indelungata si ca istoric, nu prea isi schimba dimensiunea, culoarea sau forma. Totusi, ele trebuie urmarite pentru a se confirma daca aceste caractere se mentin in timp.
Tumorile non-melanice benigne sunt urmatoarele:
Pistruii apar la nivelul zonelor care au fost expuse constant la radiatiile solare, la persoanele care au predispozitie la arsuri solare in urma expunerii la radiatiile ultraviolete, in cazul celor cu piele alba sau cu par blond sau roscat. In mod normal, pistruii apar inaintea varstei de 5 ani, sub forma unor macule (pete) alb-maronii care au margini regulate sau neregulate, pana la un diametru de 5 mm.
Coloratia lor scade in intensitate pe durata iernii, sunt mai accentuati pe perioada verii si pot sa dispara dupa varsta de 20 ani. Pistruii au un numar anume melanocite epidermale, care produc o cantitate mai mare de melanina decat in mod normal. Nu sunt leziuni pre-maligne, dar apar de obicei in cazul persoanelor cu piele sensibila la soare si care au oricum o predispozitie la a dezvolta un cancer de piele.
Formatiunile lentigo simple, la fel ca pistruii, sunt macule sau pete pigmentate. Spre deosebire de pistrui, ei contin un numar mai ridicat de melanocite epidermale normale. Lentigo simplu apare indiferent de rasa si pot fi prezente de la nastere sau pot sa se formeze o data cu trecerea in varsta. Pot sa fie singulare, multiple sau generalizate si pot sa apara peste tot la nivelul corpului, chiar si pe zonele mucoase sau la nivelul unghiilor.
Lentigo solare sunt lentigo simple care se dezvolta incepand cu 40 ani pe pielea expusa la soare. Lentigo solare au o culoare maro spre negru, bine demarcate, de tip macular (pata), cu un diametru de 2-5 mm, care poate sa ajunga ocazional la 10-15 mm. Este mai inchis la culoare decat pistruii si nu isi schimba culoarea in functie de razele ultraviolete. Este destul de greu sa se deosebeasca intre un lentigo simplu si un nev jonctional sau o keratoza seboreica pigmentata plata poate fi destul de dificila.
Petele de tip cafe-au-lait pot fi prezente inca de la nastere sau pot aparea in copilarie. La fel ca pistruii, ele contin un numar normal de melanocite care produc o cantitate de melanina in exces. Petele sunt bine demarcate, de culoare maronie deschisa si pot sa aiba un diametru de cativa centrimetri si au o culoare uniforma.
Petele de tip cafe-au-lait pot sa apara la 10-20% din adultii caucazieni. Ce este important sa se retina este ca atunci cand sunt in numar de peste 6, poate intra in discutie diagnosticul de neruofibromatoza.
Nevii melanocitari congenitali sunt prezenti inca de la nastere sau apar imediat dupa nastere, la un procent de 1% din populatie. Cei mai multi au un diametru sub 5 cm si in timpul adolescentei pot sa isi schimbe culoarea si textura, devenind mai inchisi la culoare si mai proeminenti. Riscul de melanom pentru leziuni intre 5 si 20 cm poate si crescut, dar statistica pe acest palier este inca redusa.
Intotdeauna este importanta parerea unui chirurg plastic cu privire la posibilitatea exciziei chirurgicalesi care ar fi avantajele si dezavantajele acesteia. Medicii nostri intotdeauna recomanda excizia si examinarea histopatologica, deoarece aceasta abordare este cea mai sigura si eficienta pentru pacient.
Leziunile care depasesc 20 cm sunt considerate nevi melanocitari congenitali giganti si au un risc crescut de melanom malign, atat in copilarie cat si in adolescenta. De aceea, mitul ca doar varstnicii pot sa faca un cancer de piele a fost spulberat demult si noi recomandam consiliere, consult dermatologic si la nevoie, excizie chirurgicala si examinare histopatologica profilactica.
Alunitele (nevii melanocitari dobanditi) se dezvolta intre 5 si 30 ani, in special in jurul pubertatii. Numarul alunitelor poate sa atinga o medie intre 20 si 30 la tinerii adulti, intre 20 si 30 ani. Dupa aceasta varsta, se produce un declin progresiv in numarul lor, astfel ca in decada a 7-a de varsta ajunge sa scada pana la 5-10 leziuni cutanate pigmentate.
Numarul alunitelor poate face o predictie asupra riscului de aparitie a melanomului malign, asa ca persoanele cu sindrom atipic de alunite (peste 100 de alunite) ar putea prezenta un risc de 7-11 ori mai mare decat restul persoanelor. A fost demonstrat ca protectia solara la copii reduce considerabil riscul de dezvoltare a nevilor melanocitari.
Cei mai multi nevi melanocitari apar sub forma de nevi jonctionali, care se dezvolta apoi in nevi compusi si apoi in nevi intradermali. Asta inseamna ca, la tineri, nevii sunt de tip jonctional si compus si apoi se dezvolta in nevi intradermali intre 20 si 30 ani. De aceea, trebuie tinut cont de faptul ca aparitia unui nou nev intradermal dupa varsta de 35-40 ani trebuie investigata serios, pentru ca exista posibilitatea dezvoltarii unui melanom malign incipient.
Cea mai mare parte a nevilor melanocitari sunt complet inofensivi. Riscul de transformare maligna este foarte redus si doar excizia lor profilactica nu e intotdeauna bine vazuta, dar medicii nostri o recomanda deoarece salveaza pacientul de mult stress pe termen lung.
Melanomul malign se dezvolta intr-un procent de 30-40% din nevii melanocitari existenti, iar restul procentelor acopera dezvoltarea melanomului malign de la nivelul pielii normale. Ocazional nevii melanocitari compusi si jonctionali pot sa fie traumatizati si sa prezinte astfel inflamatie locala, manifestata prin roseata, congestie, durere si edem, care pot sa se remita intr-o perioada de 4-6 saptamani. Pruritul local nu este un semn specific pentru aparitia unui melanom dezvoltat dintr-un nev melanocitar, asa cum crede multa lume.
Ocazional, o reactie imunologica asupra celulelor nevice duce la un halou depigmentat de tip vitiligo in jurul unui nev melanocitar, producand un aspect tipic. Acest tip de leziuni cutanate nu necesita un tratament specific sau diferit celui pentru nevii melanocitari simpli. De multe ori, repigmentarea poate sa dureze luni de zile sau este posibil sa nu mai produca.
Acest termen atribuit nevilor este destul de greu de caracterizat ca fiind benign sau premalign. Se refera la nevii melanocitari aparuti pe durata vietii care pot fi destul de mari, cu margini neregulate, cu o pigmentatie accentuata si neregulata, in comparatie cu un nev melanocitar obisnuit. Marginile se pot contopi cu tesutul cutanat normal adiacent si poate sa existe roseata perilezionala. Totusi, aceste caractere nu sunt tipice pentru un melanom incipient si de obicei nu exista un istoric ce arata schimbarea pigmentarii sau dimensiunilor in ultima perioada.
Chiar si asa, de multe ori diagnosticul diferential fata de un melanom incipient este dificil cu ochiul liber, de aceea, recomandarea medicilor nostri este pentru un consult dermatologic si o dermatoscopie. Chiar daca in urma dermatoscopiei se infirma semnele pentru un melanom incipient, medicii nostri recomanda excizia chirurgicala si examinarea histopatologica.
In acest fel, pacientul stie ca strategia de diagnostic si planul terapeutic s-a facut corespunzator si coroborarea intre dermatoscopie si examenul histopatologic este eficienta. In acest caz, caracterul histopatologic descrie displazia, fara implicatiile unui melanom malign.
Nevii melanocitari atipici sunt comuni si pot sa apara la 5-10% in populatia generala. Numarul crescut (peste 100) si dimensiunea lor caracteristica se incadreaza in sindromul alunitelor atipice sau sindromul nevilor atipici. Acesta reprezinta un risc crescut pentru aparitia melanomului malign si se intalneste in pana la 2% din populatie.
Este o tumora vasculara care se dezvolta prin hiperplazia endoteliului. Aproximativ 30% sunt vizibile la nastere, restul de 70% apar in jurul varstei de 2-4 ani. Cresterea postnatala este rapida si involutia este lenta. In proportie de 59%, aceste formatiuni sunt localizate la nivelul extremitatii cefalice, 24% pe trunchi, 10% pe extremitatea inferioara si 7% pe extremitatea superioara.
Majoritatea au un diametru sub 2 cm, dar in unele situatii exista hemoangioame de dimensiuni mari. Involutia este de obicei completa intre 7-10 ani. Recunoasterea atipica si subclasificarile acestor leziuni este imperativa. Un hemangiom congenital este o leziune dezvoltata complet la momentul nasterii. Hemangioamele profunde au o culoare albastra, datorita proliferarii lor la nivelul dermului si tesutului subcutanat.
Malformatiile vasculare rezulta din structuri vasculare anormale atat ca dimensiune cat si ca numar. Aceste malformatii vasculare se manifesta de obicei ca si „semne din nastere” si au o clasificare vasta, care produce implicit o serie de confuzie de termeni.
Tumorile vasculare si malformatiile vasculare apar de obicei la varste mici. De obicei, parintii acestor copii pun presiune pe medicul examinator, indemnandu-l sa incerce sa rezolve problema cat mai repede.
Este bine de stiut ca aceste leziuni pot sa treaca de la sine, prezentand un fenomen de involutie naturala, o data cu trecerea timpului. De aceea, este bine ca acestea, daca nu prezinta dimensiuni mari si o rata de crestere notabila, sa fie lasate si urmarite.
Aproximativ 75% din aceste leziuni involueaza de la sine, lasand in urma o mica urma, care de cele mai multe ori este nedetectabila.
Keratoza seboreica reprezinta o tumora benigna a epidermului, care deriva din keratinocite. Studiile arata ca este prezenta in 30% la varsta de 40-50 ani si la 70% din cei peste 70 ani. Numarul si dimensiunea keratozei seboreice creste cu inaintarea in varsta si un adult poate sa aiba intre 10 si 60 leziuni de keratoza seboreica. Exista o legatura directa intre expunerile la soare si aparitia keratozei seboreice.
Keratoza seboreica are de cele mai multe ori forme variate, cu culori diferite, ciudate uneori, pigmentarea fiind specifica la 2 leziuni din 3. 2/3 din leziunile de keratoza seboreica sunt plane, iar 2/3 din leziunile de keratoza seboreica masoara peste 3mm, uneori ajungand la dimensiuni de pana la 3 cm.
De obicei, leziunile apar ca niste placarde bine fixate la nivelul tegumentului si par ca pot fi inlaturate doar printr-o manevra tipica de decojire. Suprafata lor poate sa fie moale sau rugoasa. Formatiunile pot sa sufere iritatii, inflamatii, roseata, congestie, edem si chiar sangerare in urma traumatizarii, care de obicei se remit in cateva zile pana la cateva saptamani.
Keratoza seboreica este de cele mai multe ori destul de usor de diagnosticat, dar uneori se poate prezenta sub forma de papule hiperpigmentate, care pot fi destul de greu de diferentiat de melanomul malign fara o evaluare meticuloasa. Aceasta presupune obligatoriu dermatoscopie, dar e bine ca o astfel de leziune sa fie excizata pentru a inlatura pentru totdeauna riscul ca un traumatism sau o transformare maligna sa apara. Mai mult decat atat, felul cum se prezinta astfel de leziuni este pe departe de fi acceptate pe piele, din ratiuni estetice.
Leziunile de piele premaligne includ: keratoza actinica, boala Bowen si keratoacantomul. Ele sunt produse de expunerile excesive la radiatiile ultraviolete.
Keratoza actinica reprezinta 20% din tumorile premaligne intalnite la caucazienii de peste 60 ani. Factorii de risc si distributia keratozei actinice sunt similare cu cele ale carcinomului spinocelular, cu o prevalenta mai ridicata pentru sexul masculin. Keratoza actinica are tendinta de a se dezvolta la nivelul zonelor expuse radiatiilor solare, precum zona fetei, scalpului, antebrat si fata dorsala a mainii.
Unele studii prospective au estimat rata progresiei unei keratoze actinice spre un carcinom spinocelular la 0,1-0,25% pe an. Totusi, exista pana la 25% din keratozele actinice care netratate, pot sa se remita intr-un an.
La inspectia in cadrul examenului clinic, keratoza actinica poate prezenta caractere de leziune superficiala, subtire, cu zone eritematoase doar cu mici zone de rugozitate sau cu caractere de leziune supradenivelata, dura, aderenta, rugoasa si chiar hiperkeratozica. Diferentierea este foarte importanta, deoarece o keratoza actinica hiperkeratotica poate fi destul de greu diferentiata fata de un carcinom spinocelular. De asemenea, keratina groasa si densa poate reduce eficienta penetrarii cremelor aplicate local sau chiar a aplicarii nitrogenului lichid. Leziunile sunt de obicei asimptomatice, dar pot produce prurit si usturime.
Boala Bowen se prezinta sub forma unui placard fix, aderent, bine demarcat, eritematos, cu posibilitate de a creste si la fel ca si in cazul keratozei actinice, este strans legat de expunerea excesiva la radiatiile solare.
Incidenta anuala a bolii Bowen poate fi pana la 15% din totalul leziunilor cutanate. Prezinta o preponderenta crescuta in randul persoanelor de sex feminin si se dispune de obicei la nivelul portiunii terminale a membrelor inferioare. Riscul ca boala Bowen sa se transforme in carcinom spinocelular este de 3% pe an.
Leziunile cutanate de boala Bowen sunt de obicei solitare, dar se pot prezenta intr-o forma multipla la 20% din pacienti. Cel mai important aspect care trebuie mentionat este diagnosticul diferential cu carcinomul bazocelular, care se poate face destul de greu cu forma superficiala a carcinomului bazocelular. Variantele rare de boala Bowen se pot prezenta sub forma verucoasa, care simuleaza un nev viral si de asemenea sub forma pigmentata, care poate fi confundata cu un melanom malign.
Keratoacantomul este o formatiune tumorala cutanata care nu se diagnosticheaza foarte usor, nefiind sigura originea dintr-o keratoza actinica sau dintr-o forma incipienta de carcinom spinocelular incipient fara capacitate de a metastaza, sau ca o entitate separata.
Leziunile se dezvolta din pielea normala sub forma unor excrescente de tipul unui dom, cu o portiune centrala de keratina. Keratoacantomul are capacitatea de a ajunge la o dimensiune de 1-3 cm in termen de 4-6 saptamani si apoi sa involueze spontan pe o durata de 6-10 saptamani, lasand o cicatrice atrofica subdenivelata. Keratoacantomul se dezvolta de obicei la nivelul pielii expuse la radiatiile solare cu aceeasi preponderenta pentru varsta si tipul tegumentului, ca si carcinomul spinocelular.
Leziunile de keratoacantom pot fi destul de debilitante si distructive la nivelul local, cu o rata de 5% de recidiva dupa excizie. Medicii nostri recomanda ca orice leziune care se prezinta clinic sub forma unui keratoacantom sa fie tratata exact precum un carcinom spinocelular: excizie chirurgicala larga cu margine de rezectie de cel putin 5 mm circumferential si examinare histopatologica.
Carcinomul bazocelular este o tumora de piele maligna, care de obicei are o rata de crestere destul de scazuta si ajunge sa se dezvolte in luni si chiar ani. Are capacitatea de a invada tesuturile locale, dar metastazeaza foarte rar. Au fost descrise doar cateva cazuri in lume si unele nu au fost sistematizate.
Aparitia unui nodul cu striuri roz si cu teleangiectazii la suprafata pot reprezenta semne importante de dezvoltare a unui carcinom bazocelular. Exista mai multe forme de carcinom bazocelular, dar cele mai multe sunt de tip nodular. Cele 2 forme care se intalnesc sunt carcinomul bazocelular nodulo-chistic si carcinomul bazocelular nodulo-ulcerativ. Tratamentul de electie pentru carcinomul bazocelular este cel chirurgical.
Carcinomul spinocelular/cu celule scuamoase este o adevarata tumora maligna a pielii, care ia nastere din keratinocite. Factorii biologici si externi care favorizeaza aparitia modificarilor actinice, keratozei senile si a carcinomului bazocelular sunt de asemenea implicati si in aparitia carcinomului spinocelular.
Carcinomul scuamos se poate datora expunerilor la radiatiile solare si ultraviolete, leziunilor displazice cum este xeroderma pigmentosa, boala Bowen si a leukoplakiei. Se cunoaste incidenta crescuta a carcinomului spinocelular la persoanele cu expuneri la radiatii arsenice.
Carcinomul spinocelular poate creste foarte rapid de-a lungul saptamanilor si a lunilor si are capacitatea de a metastaza. Cele mai multe carcinoase de acest fel se prezinta sub forma nodulara, dar pot sa fie si de tip ulcerativ. Unul dintre diagnosticele diferentiale la un ulcer care nu are tendinta de a se vindeca este pentru carcinomul spinocelular. Induratia este un semn foarte important in diagnosticarea unui carcinom spinocelular.
Tratamentul cel mai bun este cel chirurgical combinat cu efectuarea ganglionului santinela.
Acest carcinom poate avea mai multe forme:
Cum de multe ori nu este posibil sa evidentiem clinic o transformare invaziva, examenul dermatoscopic este foarte important. Medicii nostri nu recomanda biopsia la astfel de leziuni, deoarece aceasta poate sa produca alte modificari care pot aparea la examenul histopatologic al formatiunii in sine.
Pentru programări sau consultații online, ne poți contacta telefonic la 0753.042.234 sau ne poți trimite un email pe office@cosmedica.ro
Atunci cand vine vorba de labioplastie, multe femei se simt nesigure sau au intrebari pe care le considera tabu. Procedura de remodelare a labiilor este una destul de comuna, insa ramane invaluita de multe mituri si conceptii gresite care pot …
20 noiembrie, 2024 CITEȘTE
Daca iei in calcul faloplastia, probabil ca te gandesti la performanta sexuala, satisfactia ta si a partenerei, dar si la increderea in propria persoana. Toate aceste elemente conteaza enorm pentru o viata sexuala implinita. In cele ce urmeaza, te invitam …
17 noiembrie, 2024 CITEȘTECHE. COSMEDICA SRL, J24/457/2002
CIF: 14836023
Strada George Coșbuc 52, Baia Mare 430032
CHE. COSMEDICA SRL, J24/457/2002
CIF: 14836023,
Strada George Coșbuc 52, Baia Mare 430032
English
Italian
